GEOGRAFIC

Municipiul Roman este asezat in partea de vest a Podisului Moldovei, la 46^o55' latitudine nordica si 26^o56 longitudine estica, in portiunea terminala a Culoarului Moldovei si aproximativ la mijlocul Culoarului Siretului.

Vatra orasului se desfasoara la circa 3 km amonte de confluenta celor doua riuri, Moldova si Siret, cu dimensiuni de 5 km de la vest la est si 4 km de la nord la sud.

Orasul se intinde pe terasa de confluenta a Moldovei cu Siretul si pe terasele inferioare joase (de lunca) ale acestora.

Spre est, dincolo de Siret, cadrul fizico-geografic este alcatuit din partea de nord a Dealurilor Icusestilor, subunitate a Podisului Central Moldovenesc, adica Dealurile Bourului, cu inaltimi pina la maximum 446 m, iar spre vest, Dealurile piemontane dintre Ozana si Bistrita. Unitatile fizico-geografice la contactul carora este situat Podisul Central Moldovenesc si Subcarpatii Moldovei - au contribuit la dezvoltarea orasului inca din timpuri vechi, influentind nu numai evolutia vetrei sub raportul suprafetei, dar si functiile sale interne.

De le intemeierea statului feudal Moldova (la jumatatea secolului XIV), Romanul a fost, pina aproape de jumatatea secolului XX (1950), resedinta tinutului, la inceput, a judetului, mai tirziu, cu acelasi nume, avind, deci, un hinterland insemnat din toate punctele de vedere, orasul administrind un teritoriu de 1.880 km patrati, cu aproape 167.000 locuitori, asezati in 216 sate, organizate in 3 plasi.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, hinterlandul mai intii redus, la numai 104 sate, prin desfiintarea judetului multisecular si "crearea" raionului Roman, inclus mai intii la regiunea Iasi, apoi la regiunea Bacau, din 1968, desfiintindu-se si raionul, inclus in actualul judet Neamt

ISTORIC

"S-a scris cartea in anul sase mii noua sute deplin,

luna martie in 30 de zile, in cetatea noastra, a lui Roman Voievod"

(finalul hrisovului emis de cancelaria Moldovei in data de 30 martie 1392)

Documentul reprezinta un act important, aceasta ultima afirmatie, referitoare la locul redactarii, fiind prima atestare cronologica certa a orasului Roman. Intr-o prima faza a afirmarii sale in viata internationala, problema originii orasului parea extrem de simpla. Niccolo Barsi, un calator italian care a strabatut Moldova in anii 1633-1639 scria: "mai e si orasul Roman, numit astfel de la Roma, primii intemeietori ai acestuia fiind romanii". Aproximativ in aceeasi perioada (intre 1644 si 1647, cind ne-a vizitat tara), Marco Bandinus considera, de asemenea, ca Romanul este "o noua Roma, numita astfel de catre colonii adusi din Italia, in Dacia, deoarece pastreaza numele acela".

"In vremurile de demult - consemna Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei - Moldova era impartita in trei parti: cea de jos, cea de sus si Basarabia, in care se numarau, luate la un loc, 23 de tinuturi mai mici... Cel dintii - continua el - pe care cetele din neamul lui Roman, intoarse din Transilvania l-au luat in stapinire dupa navalirea lui Batie, dindu-i numele cel vechi", a fost acela al Romanului. "In acest tinut, acolo unde se intilneste Siretul cu Moldova, se afla Romanul, peste care domnul a pus doi pircalabi". Dimitrie Cantemir avanseaza si parerea a initial orasul ar fi avut o alta vatra, pe locul cetatii Smederova, unde Stefan cel Mare a reinnoit cetatea. Dincolo de faptul ca era o incercare de explicare a numelui pe care aceasta in inregistreaza in documente - Cetatea Noua -, ideea a dat nastere unei ipoteze privind mutarea vetrei orasului de pe malului sting al Siretului, unde se afla cetatea Smederova, pe actuala vatra, intre riurile Moldova si Siret.

De-a lungul perioadei  urmatoare, istoricii au adoptat diferite ipoteze privind originea orasului. Astfel, bazindu-se pe informatiile luate de la Antonio Bonifinius, austriacul Andreas Wolff era convins ca Romanul a fost intemeiat de imparatul Traian si ca la inceput s-a numit Forum Romanorum. Tot o "colonie intemeiata de Traian" considera Romanul si Dionisie Fotino. Potrivit lui, orasul s-ar fi numit initial Pretoria Augusta si abia pe urma Roman. Combatindu-i pe cronicarii care considerau ca orasul ar fi fost intemeiat de Roman I, el sustinea ca atunci cind Roman domnea, tirgul avea o vechime de o mie de ani, cam din vremea cind, invingindu-i pe geti, imparatul Claudius II Goticul ar fi colonizat Moldova cu romani. Si Nicolae Iorga a preluat, la un moment dat, informatiile cronicarilor moldoveni, aratind ca orasul Roman poarta numele voievodului care a intemeiat cetatea linga apa Moldovei si anume fratele lui Petru Musat: "Roman Voda, urmasul lui Petru si tovarasul lui de stapinire, a si intemeiat, ca sa arate pina unde merge puterea dinastiei sale, o cetate noua la locul de varsare al Moldovei, punindu-i numele sau: Cetatea Roman Voda - Romanul de astazi". "Domnul Moldovei din veacum al XIV-lea, de unde si numele orasului care exista si in momentul de fata".

Calatorul francez J.A. Vaillant credea ca orasul Roman "a fost restaurat in anul 1390 de Roman I, de la care-si trage numele". Orasul ar fi fost capitala Moldovei.

Avind in vedere faptul ca sigiliul orasului, care se pastreaza pe citeva acte din secolul al XVIII-lea, are legenda in limba latina, istoricul Emil Virtosu era de parere ca numele acestui tirg nu ar reprezenta "numele intemeietorului sau presupus, Roman voievod" si ca, de fapt, "la mijloc este o simpla coincidenta".

Unul dintre istoricii care au sustinut idea ca orasele din Moldova sint mai vechi decit intemeierea statului a fost Constantin C. Griurgescu. Referindu-se la vechimea orasului Roman, el arata ca "Romanul este unul din cele mai vechi orase moldovene. Ma vechi decit se crede indeobste".

Avind in vedere faptul ca uricul din 30 martie 1392 este semnat "la cetatea noastra, a lui Roman voievod", el preciza ca "aceasta nu inseamna neaparat ca el a fost primul intemeietor al asezarii, ca inaintea lui n-ar fi fost aici un tirg". Rolul voievodului Roman Musat ar consta - dupa acelasi istoric - in faptul ca "el a constituit cetatea de aparare sau in cazul in cind exista mai inainte, din vremea colonizarii sasilor, a reconstruit-o, marind-o, si ca a intarit orasul".

Problema vechimii orasului Roman si a intemeietorului lui ramine inca in discutie, nefiind cercetat intregul platou al fortificatiei si, de asemenea, nici teritoriul din imediata sa apropiere.

Oricum ar fi, documentul din 30 martie 1392 se vadeste un document de rascruce nu numai in viata orasului, dar a intregii Moldove. Autentic act de nastere, el reflecta o realitate - aparitia unui nou centru orasenesc in viata tarii. (Istoria Orasului Roman)

PERSONALITATI

MUZICA

MIHAIL JORA

(Roman, 1891 - 1971)
 

Compozitor, dirijor, academician, profesor universitar la Bucuresti. Creatorul liedului si al baletului romanesc contemporan ("La piata", "Curtea Veche", "Intoarcerea din adancuri", Hanul Dulcinea"); muzica simfonica (suita "Privelisti moldo-venesti", poemul "Poveste indica"), vocal-simfonica, sonate, cvartete. Stil cu o puternica nota ori-ginala, caracterizat prin armonie bogat cromatizata, fantezie ritmica-metrica, complexitate orchestrala. In lieduri impune un recitativ nuantat bazat pe inflexiunile vorbirii si intonatiile cantecului romanesc.

A fost prieten apropiat al lui George Enescu si profesor al lui Dinu Lipatti.

SERGIU CELIBIDACHE

(Roman, 1912 - 1996)
 

Dirijor, compozitor, filozof, matema tician. Isi incepe activitatea ca dansator si profesor de dans pe scena Teatrului National din Iasi (1935-1938). In 1936 participa la un concurs la Music academy Of Berlin si castiga primul loc din 138 de can-didati. Si-a castigat faima din intimplare, cind Filarmonica din Berlin  cauta un dirijor neimplicat politic dupa cel de-al doilea razboi mondial. Dirijor al Filarmonicii din Berlin (1945-1952), al Orchestrei Radio din Stockholm (1962-1972), al Orchestrei din Stuttgart (1962-1972) si, in apogeul carierei sale, al Filarmonicii din Munchen (1979-1996).

Casa din Roman in care s-a nascut a gazduit "Scoala de Muzica" romascana.

ALEXANDRU ZIRRA (Roman, 1883 - Sibiu, 1946) - Compozitor, pedagog. Profesor si director al Conservatorului din Iasi (1922-1924) si al Operei Romane din Bucuresti (1940-1941). Unul dintre pionierii creatiei romanesti de opera ("Alexandru Lapusneanu", "O faclie de Pasti", "Capra cu trei iezi"), muzica simfonica de camera. Autor al unui "Tratat de armonie".

HERO LUPESCU (Roman, 1925) - Fiul cunoscutului cantor de la Sinagoga Mare, Avram Wolfsohn, Prodigios regizor artistic al Operei Nationale. Cel mai recent succes l-a Inregistrat la Opera din Bucuresti, cu Nabucco. Este laureat al unor mari premii, printre care: "Premiul criticii muzicale ?Mihail Jora?". In 1989, regele Hassan al Marocului Ii confera distinctia "Legiunea de Onoare". Regizarea spectacolului de deschidere a Olimpiadei din Spania Ii aduce Premiul Olimpic "Colanul de Argint". A lucrat timp de 34 de ani la Opera Romana, mai precis din 1954 pina in 1988. A realizat 223 de spectacole, printre care si cele adesea controversate de genul Daciadelor sau al Universiadei. Preda si acum la Conservator, in calitate de profesor asociat. A fost si ramine unul dintre putinii regizori de opera autentici pe care i-a avut teatrul liric romanesc.

PERSONALITATI

LITERATURA

HARALAMB ZINCA (Hary Isac Zilberman) - (Roman, 1923)  - Un adevarat clasic al literaturii politiste romanesti ? autor a peste cincizeci de carti politiste si de spionaj, laureat, in anul 1971, al Premiului Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si, in anul 1976, al Premiului Uniunii Scriitorilor ? Haralamb Zinca a surprins si captivat generatii intregi de cititori prin ingeniozitatea si perspicacitatea indragitilor sai eroi. Dintre cartile sale mentionam Moartea vine pe banda de magnetofon (Editura Militara, 1947), Si a fost ora H (Ed. Militara, 1971 - Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Ultima noapte de razboi, prima zi de pace (Ed. Militara, 1985), Noaptea cea mai lunga, (Ed. Militara, 1986), Marea confruntare, (Ed. Cartea Romaneasca, 1987), Fiecare om cu clepsidra lui (Ed. Cartea Romaneasca, 1988), Revelion '45 (Ed. Militara, 1989), "Spion" prin arhive secrete (Ed. Garamont, 1993), Moarta mirosea a Christian Dior (Ed. Militara, 1997).

ANDREI STRIHAN (Roman, 1924) - A studiat la A.S.E. si Facultatea de filosofie a Universitatii Bucuresti. A facut Alia in 1977. Este profesor la Facultatea de Belle Arte a Universitatii din Tel Aviv. Dintre cartile sale, mentionam: O aventura estetica cu Teodor Mazilu (Editura Stiintifica, 1972), Contururi scenice (Editura Eminescu, 1975), Le pouvoir du comique (1979, Tel Aviv). Este presedintele Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana, membru al Federatiei Internationale de Teatru.

FILIP BRUNEA-FOX (FILIP BRAUNER) (Roman, 1898 - Bucuresti, 1977) - A urmat cursurile primare la Roman. Numit, pe drept, "Regele Reportajului" este socotit si "primul reporter al pogromului legionar din Bucuresti, 1941". "Ochiul reporterului e ca un ochi de musca: un ochi multiplu" - spunea el. Volume: Cinci zile printre leprosi; Orasul macelului - subintitulat Jurnalul rebeliunilor si crimelor legionare (1944); Reportajele mele (1928-1938) etc. Fotograful I. Berman avea sa-l Insoteasca de multe ori, In drumurile sale, pe acest "reporter hiperbolic, cu lumea-n buzunare" (St. Baciu).
? "Brunea s-a instalat In gazetarie, cu bagajele lui de poet al avangardei cu tot, aruncand prin reportaje imagini ce nu erau obisnuite In asemenea texte eminamente ne-literare..." (Al. Mirodan).
? "...Cavaler fara capa si spada al presei romanesti" (Stefan Roll).
? "...Cand va fi o zi a bilanturilor, se va vedea cat datoreaza caracterul modern al presei lui Brunea-Fox" (Geo Bogza)

OTILIA CAZIMIR (Alexandra Gavrilescu) (Cotu Vames, 1894-1967) - Scriitoare. Lirica elegiaca, in tonalitatile sensibilitatii feminine ("Lumini si Umbre"). Proza de evocare ("A murit Luchi"). Versuri pentru copii ("Baba iarna intra-n sat"). Premiul National (1973).

PERSONALITATI

MEDICINA/STIINTA

CONSTANTIN ISTRATI

(Roman, 1850 - 1918)

Medic, chimist, academician. Prof. univ. la Bucuresti. Ca medic militar, a luat parte l razboiul pentru Independenta (1877-1878). In 1882 pleaca la Paris pentru a studia stiintele fizico-chimice. Unul dintre fondatorii scolii romanesti de chimie; a descoperit o clasa noua de coloranti, "franceine". A infiintat Societatea Romana de Stiinte (1890), Asociatia romana pentru Inaintarea si raspandirea Stiintelor (1902) s.a. Lucrari didactice ("Curs elementar de chimie", "Studiu relativ la o nomenclatura generala in chimia organica"). Membru al unor societati stiintifice straine.

ION IONESCU DE LA BRAD

(Roman, 1818 - 1891)

Inginer agronom, economist, profesor. A fost profesor la Academia Mihaileana din Iasi, membru al Academiei Romane. A pus bazele stiintelor agricole si ale cercetarilor in acest domeniu in Romania introducind in cultura plante noi, produse si masini agricole. 1841 - fabrica pentru prima data in Romania sampanie; 1857 - editeaza prima gazeta agricola, "Jurnalul de agricultura"; 20 mai 1865 - organizeaza la Bucuresti prima expozitie nationala de produse agricole si industriale; 1868 propune valorificarea nisipurilor din sudul Olteniei prin irigare; publica primul manual agricol in limba romana "Lectiuni elementare de agricultura". ή anul 1968, printr-un Decret al Consiliului de Stat, şcolii agricole din Horia i s-a acordat numele de ?Ion Ionescu de la Brad?, cinstea celui mai mare agronom al Rom⮩ei tuturor timpurilor. A incetat din viata la 16 decembrie 1891 si este inmormintat la ferma scolii de la Brad, jud.Roman. In 1991, la centenarul mortii, a fost comemorat de UNESCO, de Parlamentul Romaniei, de Societatea Inginerilor Agronomi din Romania si de Academia Romana. Fratele lui, Nicolae Ionescu (1820-1905), a fost profesor universitar la Iasi si ministru de externe intre 1876-1877.

CONSTANTIN C. ILIESCU

(Roman, 1892 - Bucuresti, 1978)
 

Medic, academician. Constantin C. Iliescu a urmat liceul in orasul Roman, iar studiile superioare si doctoratul in medicina le-a facut la Facultatea de Medicina din Bucuresti. A fost profesor la Facultatea de Medicina, medic - sef de sectie - la Spitalul Brancovenesc, fondator si director al Centrului de Asistenta a Cardiacilor (ASCAR). C. C. Iliescu a fost ales membru al Academiei Romane, al Academiei de Stiinte Medicale, din Bucuresti, si al Societatii Regale de Medicina, din Londra. Academicianul roman a conceput si fondat o institutie destinata profilaxiei cardiopatiilor, asistentei si dispensarizarii bolnavilor de inima si, totodata, destinata invatamantului de cardiologie, pe care a denumit-o ASCAR (Asistenta Cardiacilor), fiind prima institutie de acest tip din lume, si a servit ca model pentru realizarea unor institutii similare si in alte tari.
Medicul C. Iliescu a fost unul dintre fondatorii cardiologiei, ca specialitate medicala, independenta, in Romania si a efectuat cercetari originale, referitoare la explorarea functionala cardiovasculara, profilaxia afectiunilor cordului, sindroamele coronariene si infarctul miocardic, endocardita lenta s.a. A inventat metode pentru tratamentul unor afectiuni cardiace si a publicat si numeroase lucrari de specialitate: "Aspectul clinic, mecanismul si tratamentul fibrilatiei auriculare" (1941), "Infarctul miocardic" (1953) si in colaborare: "Sindroamele coronariene" (1960), "Hipertensiunea arteriala" (1966), "Indreptar de diagnostic si tratament in bolile cardiovasculare" (1966).

PAUL RIEGLER

(Roman, 1867 - 1937)

Medic veterinar, profesor. A pus bazele invatamantului veterinar in Romania. A infiintat Institutul Pasteur (1909).

A intreprins cercetari in domeniul microbiologiei si patologiei veterinare. Paul Riegler a preparat serul antirujetic in Romania.

ION S. ANTONIU

(Roman, 1905 - 1987)

Inginer, profesor. In 1929 devine inginer electrician diplomat al Scolii Superioare de Electricitate din Paris. In iulie 1930 a fost angajat la Societatea de Gaz si Electricitate din Bucuresti. La aceasta societate a ocupat postul de inginer la Serviciile de Studii, Constructii, Electrificare Rurala (1930-1935); postul de inginer sef la Serviciul de Retele Aeriene (135-1937) si Masuri, Contori, Relee (1937-1945); postul de inginer sef de departament la Departamentul Studii si Proiecte (1945-1947). La Societatea de Gaz si Electricitate a intocmit printre altele si proiectul electrificarii statiilor de pompare a apei petru capitala, de la Arcuda si Ulmi; proiectul de electrificare rurala in jurul capitalei; proiectul de iluminare cu lampi cu vapori de sodiu a soselei Bucuresti-Ploiesti ? instalatie care a fuctionat pana in 1941.

De-a lungul timpului, in Roman au trait, au studiat si s-au format si alte personalitati. CEZAR PETRESCU (1892-1961) a studiat la Scoala agricola Trifesti (unde tatal sau era profesor), intre 1901-1903, urmind liceul la Roman si Iasi (1911). GARABET IBRAILEANU (1871-1936) a urmat cursurile gimnaziului Roman Voda, fiind si unul din fondatorii revistei literare bilunare "Scoala Noua", publicatie a liceului. CALISTRAT HOGAS (1848-1917) a fost profesor si director al gimnaziului Roman Voda.